martedì 2 giugno 2009

Pompei, oras nemuritor III

Casa la Pompei - la Pompei se poate studia locuinta particulara din antichitate in toate formele sale si in procesul sau de evolutie, de la sec. al IV-lea, al III-lea i.d.C. pana la cel roman de la jumatatea primului secol dupa Cristos.
Tipul de casa cel mai arhaic si simplu era construit in acest fel: in jurul unei curti centrale (atrium) acoperita de patru parti de acoperis (compluvium) inclinate spre interior (atrium tuscanicum); in acest fel apa rezultata din ploi se scurgea spre un bazin aflat in interior (impluvium); incaperile locuintei (cubicula); la extremitatile curtii se deschid in toata amploarea lor le alae; vizavi de intrare se gasea tablinum, incaperea sacra a locuintei, si locul de intalnire a familiei; in spate "l'hortus". Inchisa jur imprejur de ziduri inalte, locuinta parea o fortareata.
De la acest tip simplu de locuinta se trece la tipul locuintei mai mari, cu mai multe curti, cu gradina , apartamente repartizate in functie de anotimpuri (sec. al II-lea i.d.C). Exemplul tipic este


Casa del Fauno:

Era una dintre cele mai luxoase locuinte. Numele casei vine de la statuia din bronz care reprezinta un faun dansator, azi conservat la muzeul arheologic din Napoli. Casa dateaza in jurul anului 120 i.d. C.









alte poze aici
Aspectul cel mai remarcabil al caselor pompeiane ramane insa decorul pictorial, doar Pompeiul poate sa redea ideea exacta a valorii decoratiunilor in casele antice. (sursa: aici)

Casa dei Vettii

O alta vila luxoasa din Pompei, cunoscuta pentru picturile pe pereti remarcabile. Doi frati bogati au fost se pare proprietarii acestei vile, Aulus Vettius Restitutus si Aulus Vettius Conviva.


o reconstructie a gradinii

miniatura

Pasifae e Dedalo con la vacca di legno
Pittura murale della Casa dei Vettii – Pompei – I sec. dC





Casa del Menandro
Numele vine de la portretul acestui poet gasit in locuinta. Masurand peste 1800 m patrati este alaturi de Casa del Fauno cea mai mare din Pompei.
vezi si aici






alte poze aici

Casa della Venere
Numele vine de la pictura din gradina. Cultul grec al Afroditei/Venere a penetrat si in cultura romana, intrand in imaginatia poetilor, pictorilor din toate timpurile.

photo by Adi



alte poze aici
Villa di Giulia Felice
Operele gasite aici se afla la Muzeul arheologic din Napoli. Dupa perioada de criza in urma cutremurului din 62, Giulia a decis sa inchirieze o parte din proprietati cum ar fi apartamente, magazine, o eleganta baie particulara.





Casa del citarista
Denumita astfel datorita statuii in bronz a lui Apollo Citaredo (azi se afla la Muzeul de arheologie din Napoli).



Apollo

Enea e Didone (Marte e Venere);affresco romano da Pompei, Casa del Citarista

Casa della fontana piccola
Numita asa datorita superbei fantane policromatica, creata din dorinta de a recrea mediul natural, jocurile de apa.


alte poze aici
Casa dei cubicoli floreali
Prezinta una dintre cele mai cunoscute decoratiuni de gradini pictate



Villa dei Misteri
Numele casei vine de la una din picturi, interpretata ca o scena a cultului dionisiac.
Proprietarul ramane necunoscut, ca de altfel multe din locuintele private din Pompei. (mai multe aici - in engleza)

photo by Adi








Casa degli amorini dorati
E una dintre casele cele mai cunoscute de la Pompei. Numele vine de la doi amorini pe laminette in aur, ornament gasit intr-una dintre incaperi. Casa a apartinut probabil lui Poppaeus Habitus, ruda cu Poppea Sabina, a doua sotie a lui Nerone.







Casa dell'Ara Massima
Apartinea probabil unui mestesugar, deoarece au fost gasite un numar mare de instrumente in bronz si o masa cu un sfinx egiptean.
Vizitele la aceasta casa se fac prin programare pe internet : www.arethusa.net in fiecare zi, de luni pana duminica de la orele 9 la orele 18, grup maxim de 15 vizitatori, la intervale de 30 de minute.
Tel:081.8575347

Lupanare
Din latina "lupa" = prostituata, tarfa; in toata epoca romana lupanare erau locurile de bordeluri, case de intalniri. Sunt si azi vizibile la Pompei, si in zona Foria, insula Ischia.
La Pompei au ramas urmele a doi dintre detinatorii lupanarului cel mai cunoscut din oras, Africano si Vittore. Conduceau cel mai bogat lupanare, unul dintre circa 25 existent la Pompei.
Fata de cele mici care in general erau constituite dintr-o camera, sus la etaj (iar jos putea fi un restaurant) sau o singura camera cu intrare de la strada, acest bordel avea 10 camere impartite pe doua etaje. La etajul superior camerele erau mai spatioase si erau rezervate claselor sociale mai inalte. Dar atentia vizitatorului este atrasa mai degraba de etajul inferior, unde holul si usile camerelor erau decorate cu picturi erotice. Fiecare camera avea un pat din ciment cu o saltea deasupra.
Prostituatele erau sclave din Grecia sau in general din Orient; tot ceea ce castigau era luat de patronul bordelului.
Pe usa fiecarei camere era scris numele prostituatei si pretul (intre 2 si 8 assi, o portie de vin de exemplu costa 1 asso), si un cartonas cu "ocupat" folosit la momentul oportun.
Camerele aveau picturi murale care reprezentau pozitia in care fiecare dintre fete era "specializata", iar clientii aveau posiblitatea de a alege. Azi ne dau imaginea comportamentului social si sexual al epocii.
In fata bordelurilor erau tablite simple de tipul:
  • cu un fallo (penis) si scris: "aici locuieste fericirea"
  • sau: patru "falli" si o busola pentru jocul de zaruri
  • sau cele trei Grazie cu o femeie mai batrana si cu scrisul "ad sorores IIII" (la cele patru surori)








vezi si:
Napoli, museo di archeologia , colectia erotica

2 commenti:

Maria ha detto...

Impresionant!
Te felicit.

kris ha detto...

multumesc.