sabato 30 maggio 2009

Pompei, oras nemuritor II

Alimentatia: Legumele, fructele, painea erau la baza alimentatiei pompeianilor. Fructele si legumele erau vandute in mari cantitati in magazine, impreuna cu uleiul, motiv pentru care Plauto numea romanii "mancatori de ierburi". Dintre specialitati exista un fel deosebit de conopida. Plinio il Vecchio (Batranul) a clasificat in jur de 1000 de plante comestibile, din care se produceau diferite tipuri de: laptuci (salata verde), cicoare, ceapa, usturoi, broccoli, busuioc, morcovi, loboda, praz, pepeni, ceci, mazare, linte, nuci, alune, migdale; diferite tipuri de fructe proaspete: melograni (pomegranates), mere, gutui, pere, struguri, prune, smochine. Cu cativa ani inainte de eruptia vulcanului din 79 au fost adusi la Pompei pomi de cais, cires si piersic. Verdeturile, legumele erau conservate iarna in saramuri sau otet, fructele se uscau si se puneau in miere. Painea era deja cunoscuta in sec al II i.d.C. Era facuta dintr-un grau mai rafinat decat cel folosit de primitivi si din orz. Brutarii faceau in jur de 10 feluri de paini si chiar un fel de biscuiti pentru caini. Un sos de peste cu gust acru era ceva deosebit pentru pompeiani, facut din interioare de sardine, bucati din pesti tocati, oua de peste si oua de gaina. Acest sos era folosit si la pregatirea chiftelelor pompeiane, facute din carne de porc, paine umezita in vin incalzit cu frunze de laur. Pompei era cunoscut si pentru produsele de branzeturi, afumicate sau nu , din oaie si vaca. Cat despre obiceiuri alimentare, micul dejun era bogat si era pe baza de carne. Pe la miezul zilei familia se reunea pentru "prandium", o masa destul de usoara: peste, oua, legume, fructe. Cina, in jurul orei 3-4 dupa amiaza, era masa principala a zilei, la care erau invitati si prieteni, intretinuti de catre muzicisti, dansatori in sala numita "triclinium".
In perioada imperiala se obisnuia sa se ia cina intinsi pe paturi tricliniare. Se incepea cu un aperitiv (gustatio), oua, salata, stridii in vin si miere, p'orma erau servite doua sau trei feluri de carne.
Ultimele feluri de mancare erau prajituri si fructe. Dupa cina se obisnuia sa se bea dupa voie, condusi de catre un arbiter bibendi, ales la sorti cu zaruri. Acesta alegea vinurile si marimea si numarul cupelor :-) (sursa: aici)

paine carbonizata gasita la Pompei, observati forma

magazin de paine la Pompei

cuptor de paine la Pompei


Arta mozaicului - a devenit una dintre cele mai caracteristice si norocoase din lumea romana. Probabil era o idee importata din Orient, desi pare si origine siciliana. Pe scurt era gandit ca un covor introdus in mijlocul pavimentului. La Pompei exista un numar de remarcabile mozaicuri cu desene nu numai decorative; uneori platourile puteau fi foarte mari, ca de pilda "Batalia de la Isso" (333 i.d.C) condusa de Alessandro Magno impotriva persanilor, masurand 3,20 x 5,50 m. Datand din 150 i.d.C a fost descoperit in "Casa del Fauno" de la Pompei si conservat azi la Museo archeologico Nazionale, Napoli.
Mozaicurile si picturile pe pereti aveau rolul covoarelor de astazi, se presupune ca mobilierul era folosit foarte putin in acea perioada. (sursa: aici)

celebrul mozaic roman conservat azi la muzeul de arheologie din Napoli reprezentand Batalia de la Isso


0 commenti: